Spatiu pentru extinderea marilor orase, dar si sansa ca standardul de viata din localitatile aflate in umbra acestora sa creasca. Asta promit sa aduca zonele metropolitane, din ce in ce mai la moda in Romania.

De cate ori nu ne-au sarit in ochi diferentele dintre orasele importante si satele aflate in imediata lor apropiere: in mediul urban – asfalt, retele de apa, canal si gaze; la tara, chiar daca uneori e vorba de numai cateva zeci de metri distanta de indicatorul care marcheaza sfarsitul localitatii – noroaie, apa de la fantana, sisteme de incalzire ca acum doua sute de ani. Proiectele care nu mai tin cont de granitele administrative promit sa niveleze aceste discrepante, totul sub umbrela zonelor metropolitane.


Cele mai cunoscute initiative sunt cele privind Zona Metropolitana Bucuresti (ZMB). Unul din ele, adoptat deja de Camera Deputatilor, ia in calcul doar Capitala si judetul Ilfov, iar al doilea vede cuprinse in zona metropolitana si o serie de comune si orasele din judetele invecinate. In sfarsit, al treilea, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) “Zona Metropolitana Bucuresti”, coordonat de Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti (CPUMB), este cel mai generos, incluzand in aceasta entitate tot nordul judetului Giurgiu si vestul judetului Calarasi (pana la Oltenita si Fundulea) – in total doua municipii, 11 orase si 81 de comune, cu peste 2,5 milioane de locuitori si intins pe 500.000 de hectare.


“Sper ca parlamentarii romani sa dovedeasca responsabilitate si sa nu se joace cu viitorul populatiei bucurestene”, spune Marinela Berza, directorul CPUMB, referindu-se la limitele primului proiect mentionat. Ea spune ca aparitia ZMB va face ca “serviciile de planificare a folosirii teritoriului, obiectivele de utilitate publica, cele ce asigura protectia mediului natural si cultural, dar si mentinerea unei traiectorii sustenabile a dezvoltarii, serviciile de planificare si asigurare a utilitatilor generale – magistralele de transport si infrastructura tehnico-edilitara, transportul public si controlul traficului, colectarea gunoiului si controlul poluarii – vor fi administrate de institutii metropolitane”. Ca efecte negative, Marinela Berza crede ca ar putea aparea un anumit grad de frustrare la nivelul autoritatilor locale. Altii au identificat si o alta problema: e posibil ca nivelul taxelor si impozitelor sa creasca in comunele ce vor intra in componenta ZMB.


Singurele zone metropolitane care functioneaza deja sunt cele de la Oradea si Iasi. Prima implineste in curand cinci ani de la initierea proiectului, iar in componenta ei intra municipiul Oradea si sapte comune limitrofe. In total, 261.000 de locuitori si o suprafata de peste 62.000 de hectare. “Deocamdata nu se simte fizic ca am intrat in cadrul zonei metropolitane, dar exista deja un proiect de alimentare cu gaze naturale pentru comuna noastra, iar pana in 2008 speram sa avem si retele de apa si canalizare. Sunt lucruri pe care nu le-am fi putut face de unii singuri, caci suntem o localitate saraca”, spune viceprimarul din Cetariu, Jakab Ernest.


Zona Metropolitana Iasi va ajunge in curand la doi ani de existenta. Ea are aproape 398.000 de locuitori si o suprafata de circa 79.000 de hectare, curpinzind municipiul si 12 comune. Printre proiectele prioritare se numara dezvoltarea infrastructurii de transport si de utilitati publice din zona, crearea unui sistem informational metropolitan si a unor baze turistice si de agrement sau regularizarea cursului raului Bahlui.


Proiecte privind constituirea unor zone metropolitane exista in majoritatea oraselor mari. La Cluj, de pilda, zona metropolitana ar urma sa se intinda pana la circa 30 de kilometri de centrul orasului, cuprinzand municipiul si sapte comune – in total, 359.000 de locuitori si 78.300 de hectare. Demersurile au inceput in 2004, iar implementarea proiectului ar urma sa aiba loc in perioada martie 2006 – iulie 2007.


si la Timisoara se preconizeaza crearea unei astfel de entitati. De altfel, in prima saptamana a anului 2006, zona intravilana a fost extinsa cu cativa kilometri spre sud si nord. Arhitectul-sef al orasului, Radu Radoslav, preconizeaza ca in urmatorii 50 de ani vor fi inghitite toate comunele din jur, metropola astfel creata urmand sa aiba peste un milion de locuitori. Timisoara viitorului va avea un sistem de transport cu metrou de suprafata pe centura feroviara existenta. Un alt studiu prevede modernizarea Garii de Nord si crearea unei linii de tren rapida intre gara si aeroport.
Extinderea Timisoarei nu este insa vazuta cu ochi buni de toata lumea. Primarului uneia dintre comune, Dumbravita, in fapt unita cu orasul printr-un cartier de vile, nu-i prea surade ideea ca localitatea pe care o conduce sa devina un cartier al Timisoarei. El spune ca, pana la urma, oamenii vor decide prin vot.


Asociatia Zonei Metropolitane Brasov a fost constituita de curand. Din aceasta entitate ar urma sa faca parte, alaturi de Brasov, Sacele, Codlea, Ghimbav, Cristian, Sanpetru, Tarlungeni si Harman, care insumeaza o populatie de circa 350.000 de locuitori. Unul dintre avantaje ar fi ca zona metropolitana ar putea sa acceseze mai usor fondurile europene, iar proiectele vor fi corelate intre localitati. Unul dintre cele mai importante proiecte este constructia unui aeroport, la Ghimbav.
si in alte orase se discuta despre infiintarea unor zone metropolitane. La Constanta, Craiova, Ploiesti sau Galati-Braila, ideea a fost deja lansata, ramanand acum sa se gaseasca banii si, mai ales, vointa pentru a o pune in practica. Mai merita spus ca, daca ultimul proiect mentionat ar prinde viata, pe malurile Dunarii ar aparea a doua metropola dupa Bucuresti, cu circa 600.000 de locuitori.

ZONELE METROPOLITANE IN EUROPA

Conform Retelei Regiunilor si Zonelor Metropolitane Europene (METREX), exista trei tipuri de management al acestor entitati:


• Autoritati metropolitane cu puteri depline in planificarea teritoriala, sociala, economica, a infrastructurii, a mediului.


• Autoritati numite sau alese cu puteri selective esentiale pentru rezolvarea problemelor majore.


• Agentii metropolitane, numite, cu responsabilitati strategica si cu functii consultative.
Exista mai multe tipuri de creare a zonelor metropolitane care ar putea fi aplicate in Romania, considera expertii de la Alma-Ro, care au intocmit un studiu asupra zonei metropolitane Bucuresti:

• Modelul britanic – “metropolitan counties” (judete metropolitane) – exista sapte astfel de entitati, in general cu peste un milion de locuitori.

• Modelul francez – asociatia comunitatilor locale.


• Modelul romanesc – in prezent, reprezentat de agentiile de dezvoltare zonala, conform Legii nr. 215/2001.

E posibil ca in curand sa apara o lege speciala in domeniu.

IN ACEASTA PAGINA AU FOST UTILIZATE SI INFORMATII DE LA COLABORATORII NOSTRI MALIN BOT – TIMISOARA SI BIANCA POPA – BRASOV