Din cele mai mari zece investiţii imobiliare care ar trebui încheiate până în august 2016, doar două proiecte vor fi livrate pe piaţă în acest an şi numai unul este construit în provincie, restul fiind amplasate în Bucureşti sau în localităţile învecinate. Patru din cele zece proiecte identificate de Capital se află într-un stadiu incipient de construcţie. Interesant este faptul că bazele a şapte din cele zece proiecte au fost puse în ultimii ani de criză, iar restul sunt gândite în anii de vârf ai pieţei şi ajustate la noua realitate. Toate, însă, fac parte dintr-o nouă generaţie de clădiri livrate la începutul acestui nou ciclu imobiliar.
Lista întocmită de Capital este dominată de şase proiecte de birouri, care costă împreună 346 mil. euro. Cele zece clădiri care intră în componenţa acestora vor avea o suprafaţă de circa 188.000 mp şi vor găzdui circa 19.000 de angajaţi. Pe segmentul centrelor comerciale, din cele şase malluri a căror inaugurare este aşteptată în 2016, doar două figurează pe lista celor mai mari şantiere din ţară care vor fi definitivate până în vară. Acestea presupun o investiţie totală de 258 mil. euro şi vor creşte stocul de retail modern cu peste 125.000 mp. Chiar dacă sectorul industrial a dominat piaţa tranzacţiilor imobiliare din prima jumătate a anului, consultanţii spun că vânzările de parcuri logistice se apropie de final şi că urmează o nouă etapă de dezvoltări. Deocamdată, se lucrează doar la două proiecte mari care vor livra, într-o primă etapă, patru hale logistice.
Oraşul de sticlă
Chiar dacă NEPI continuă să-şi extindă proiectul de birouri The Office din Cluj-Napoca, iar Iulian Dascălu pe cel din Iaşi şi pregăteşte unul nou în Timişoara, oraşele de rangul unu nu sunt o prioritate pentru majoritatea dezvoltatorilor. Marile centre de afaceri continuă să fie construite în Bucureşti, în „City“-ul românesc definit de Blvd.-ul Barbu Văcărescu, Şoseaua Pipera şi Blvd.-ul Dimitrie Pompeiu. Numai în această zonă sunt în diferite stadii de construcţie şapte proiecte de birouri, care vor fi finalizate integral sau într-o primă etapă pe parcursul anului viitor. Compania Globalworth, a omului de afaceri grec Ioannis Papalekas, controlează majoritatea clădirilor din acest perimetru. Investitorul are deschise aici două dintre cele mai mari şantiere din ţară. În câteva luni, dezvoltatorul va preda chiriaşilor turnul de birouri Bucharest One, din care Vodafone va ocupa peste 30%, iar până în vara anului viitor intenţionează să finalizeze şi primele două turnuri din Globalworth Campus, din care o clădire va fi ocupată de Telekom. Pe lista şanierelor mari din acestă zonă se regăseşte şi prima clădire de birouri din cadrul Metroffice, proiectul Immofinanz care vizează extinderea şi modernizarea parcului Iride.
După ce a predat chiriaşilor primele trei clădiri de birouri care flanchează mallul AFI din Cotroceni, AFI Europe lucrează în ritm alert şi la ultimele două imobile din cadrul AFI Park, care ar trebui predate până la finalul anului. Succesul acestui complex de afaceri motivează şi alţi investitori să demareze proiecte demult anunţate în zona de Centru-Vest a Bucureştiului, de o parte şi de alta a Pasajului Basarab.
Totuşi, cel mai fierbinte punct de pe harta birourilor, în ceea ce priveşte nivelul ridicat al chiriilor, rămâne Piaţa Victoriei. Aici, NEPI a cumpărat vila Oromolu, realizată în perioada interbelică de un fost guvernator BNR, şi un teren adiacent de 4.500 mp. Dezvoltatorul a început lucrările de construcţie la o clădire de mici dimensiuni şi pregăteşte reabilitarea monumentului istoric de lângă Guvernul României. Nu departe de acest obiectiv, în zona Piaţa Romană, se lucrează la trei proiecte de birouri noi. Cel mai valoros este complexul The Landmark. Omul de afaceri Dan Cojocaru, unul dintre acţionarii firmei de arhitectură Proiect Bucureşti, s-a asociat cu Michael Hadjipavlou pentru construcţia acestui complex cu trei clădiri. Antreprenorii şi-au propus să ridice toate imobilele în acelaşi timp, pentru a le pune pe piaţă la începutul anului viitor.
Avalanşă de malluri
Cele două centre comerciale deschise în prima parte a acestui an, Mega Mall din Bucureşti şi Coresi Shopping Resort din Braşov, au dus suprafaţa totală de retail modern a ţării peste pragul de 3 mil. mp. Din acest stoc, mallurile au o pondere de 60%, parcurile de retail de 25%, iar galeriile comerciale de 15%, conform calculelor DTZ Echinox.
Proiectul Parklake din Titan, care ar trebui inaugurat în preajma Paştelui, va creşte numărul de malluri care funcţionează în Bucureşti la 12 unităţi, cărora li se adaugă şapte parcuri de retail şi şase galerii comerciale. Împreună duc densitatea de spaţii de retail la 537 mp pe mia de locuitori, de trei ori şi jumătate peste media naţională.
Aglomerarea din marile zone urbane i-a determinat pe consultanţii imobiliari să se aştepte ca, pe termen mediu, atenţia investitorilor să fie direcţionată spre oraşele de rangul trei. După modelul polonez, parcurile de retail de dimensiuni reduse ar putea deveni formatul preferat al dezvoltatorilor, consideră consultanţii DTZ Echinox. Deocamdantă, însă, aceştia rămân concentraţi pe marile oraşe. În Timişoara, NEPI construieşte al doilea mall din oraş, după o pauză de mai bine de zece ani, în care piaţa a fost controlată de Iulius Mall. Acestui nou centru comercial i se vor alătura încă două, pregătite pentru 2017, iar Iulian Dascălu a anunţat că va replica modelul Palas Iaşi în jurul Iulius Mall Timişoara, într-un nou proiect de regenerare urbană.
Pariu pe industrie
După ce au livrat depozite în suprafaţă de 86.000 mp în trimestrul al doilea al acestui an, aproape toate construite la cerere, dezvoltatorii pregătesc finalizarea unui stoc cu o suprafaţă similară şi în a doua parte a anului, conform datelor JLL. În paralel, investitorii au cumpărat numai în prima jumătate a acestui an cinci parcuri logistice în valoare de 164 mil. euro, volum aproape de trei ori peste cel consemnat în 2014. Stocul de spaţii logistice şi industriale al ţării a ajuns la 2 mil. mp, din care jumătate este grupat în jurul Bucureştiului. Pentru semestrul al doilea se anunţă extinderea parcurilor Ploieşti West Park, VGP Timişoara, WDP Ploieşti şi construcţia noii fabrici de cablaje auto din Brăila pentru japonezii de la Yazaki. În Bucureşti se aşteaptă doar finalizarea parţială a două proiecte noi: extinderea P3 Logistic Park (fostul Europolis Logistic Park) cu două hale de 75.000 mp şi noul proiect Log.Iq Mogoşoaia al austriecilor de la Immofinanz, care va avea iniţial două depozite de 40.000 mp.
În materie de tranzacţii, perioada următoare va aduce încheierea procesului de vânzare a portofoliului de parcuri logistice deţinut de Immofinanz, care are în România trei parcuri funcţionale evaluate la 22,6 mil. euro şi peste 110 hectare de teren dedicat construcţiilor industriale. Austriecii sunt în negocieri avansate cu mai multe companii pentru vânzarea tuturor proprietăţilor logistice deţinute la nivel regional, care cumulează un milion de metri pătraţi.
Una peste alta, dezvoltatorii imobiliari încep să aibă din nou curaj să se angajeze în proiecte de anvergură, care vor spori gradul de urbanizare al ţării, dar care pun o presiune suplimentară pe infrastructura precară existentă în marile oraşe.
2.21 mil. mp au toate clădirile de birouri din Bucureşti, suprafaţă care va creşte cu 4,5% până la finalul acestui an.
3 mil. mp este suprafaţa totală a spaţiilor de retail modern existentă la nivel naţional, care se aşteaptă să crească cu peste 3% în următoarele trimestre.
2 mil. mp este stocul de spaţii logistice şi industriale din România, din care jumătate este grupat în localităţile din jurul Bucureştiului.