Nici reprezentanţii Google nu s-au lăsat mai prejos la acest capitol. Pe fondul isteriei din jurul lansării Google Street View, Eric Schmidt, CEO-ul Google de la acea vreme, le recomanda nemulţumiţilor – printr-o glumă care n-a fost apreciată – să se mute dacă nu vor ca Google să le filmeze locuinţa.

În astfel de situaţii reacţiile nu întârzie să apară: mass-media, blogosfera şi politicienii blamează astfel de iniţiative, însă giganţii tech precum Facebook şi Google îşi continuă demersurile fără a se confrunta cu obstacole propriu-zise. De ce? Utilizatorilor obişnuiţi nu le pasă de faptul că intimitatea le este invadată, deci numărul de utilizatori creşte, la fel şi implicarea pe pagină şi – ce contează mai mult – veniturile companiilor tech cresc şi ele gradual.

Nici Apple nu s-a lăsat mai prejos. Recent lansată, aplicaţia Path descarcă lista de contacte din iPhone-ul personal în serverele Apple, potrivit editorilor de la Gizmodo, susţinuţi de cei de la Business Insider. Astfel de aplicaţii, care încalcă intimitatea utilizatorilor, se găsesc în număr mare în portofoliul companiei Apple, potrivit aceloraşi.

Nici modificările din politica de confidenţialitate Google nu au fost uşor
acceptate. Pe scurt, în urmă cu două săptămâni, compania a decis să integreze toate produsele şi să se comporte ca un serviciu unitar de internet. În loc să stocheze informaţiile pe cap de utilizator, deci separat în funcţie de activitatea la nivelul unui singur produs (Gmail. Youtube, Google+), Google se transformă într-un portal de servicii integrate, pentru a furniza informaţii mai precise advertiserilor.

Reacţia companiei Microsoft la schimbarea din politica de confidenţialitate Google a fost un catagolată drept cinică de presa internaţională – compania a umplut paginile ziarelor cu afişe publicitare în care îşi lăuda respectul faţă de intimitatea utilizatorilor.

Încălcări ale clauzei de confidenţialitate precum cele de mai sus au dus la reforma din protecţia datelor, propusă la începutul acestui an de către Comisia Europeană. Iniţiativă lăudabilă, însă lipsită de o strategie reală de implementare, reforma europeană din protecţia datelor îşi propune să restabilească încrederea în internet, să creeze un model de conduită pentru marile companii tech cu implicaţii în Europa şi – obiectiv ce nu pare să se alinieze celor precizate anterior – să stimuleze inovaţia din tehnologie. Cum se va întâmpla acest lucru? Prin garantarea "dreptului de a fi uitat", prin legea portabilităţii datelor, prin obligarea companiilor de a-i anunţa pe utilizatori cu privire la scurgerile de date şi prin stabilirea unor Autorităţi de Protecţia Datelor în fiecare stat european.
Citeşte şi: Restabilirea încrederii în internet, o chestiune de interes european