În timp ce privirea opiniei publice internaționale este îndreptată către evenimentele tragice din Statele Unite ale Americii, există informații că nici în Rusia situația nu ar fi tocmai liniștită. Un jurnalist turc lansează o ipoteză uimitoare.
SUA sunt „locul unde are loc incendiul…” Se zguduie nivelul de sub Trump înaintea alegerilor prezidenţiale…
Bine, dar care este situaţia în Rusia care pare liniştită?
Hasan Aksay, un jurnalist care îşi exercită meseria de o lungă perioadă de timp în Rusia şi ia pulsul Moscovei a adus în actualitate o situaţie „mai mult decât interesantă”:
„În Rusia, în curând, ar putea avea loc o lovitură de stat!”, avertizează jurnalistul turc.
De mulți ani în control
Preşedintele Putin se află la putere de mulţi ani de unul singur şi înregistrează un procent important: 59%…
În cel mai recent sondaj realizat de firma Levada, sprijinul pe care opinia publică îl acordă lui Putin este de 59%…În luna februarie era de 69%! În anul 2018 era de 81%…
Dacă mergem şi la alţi ani din urmă, în 2015 era de 85%.
În timp ce în perioada extinderii coronavirului, neîncrederea în rândul populaţiei a generat întărirea poziţiei liderilor aflaţi în prima linie (exemple Trump, Johnson, Erdoğan), în acest moment „sprijinul acordat lui Putin nu creşte, ci din contră, scade”.
Economia, lovită de coronavirus
Nemulţumirea creşte foarte repede. Şi aşa starea economiei nu era deloc bună. Coronavirusul a lovit-o puternic.
Scăderea preţului petrolului a fost o lovitură mai dură decât corona. Petrolul şi gazele naturale înseamnă 20% din PIB-ul Rusiei, 40% din bugetul naţional, 60% din exporturile Rusiei. Dacă preţul petrolului scade sub 30 de dolari, economia Rusiei se contractă cu cel puţin 20%.
Conform datelor oficiale de astăzi, numărul şomerilor este de 1,6 milioane de persoane, conform previziunilor Ministerului Muncii la finele anului 2020 această cifră ar putea ajunge la 2,5 milioane de persoane.
Conform Kremlinului „în ţară sunt aproape 20 de milioane de persoane sub pragul săraciei”. Însă unii susţin că, de fapt, cifra corectă ar fi 40 de milioane. Pe scurt, evoluţia este proastă şi rapidă…
Posibilitatea unei lovituri de stat
În ultima perioadă, în mass-media ruseşti au început să apară din ce în ce mai des supoziţii privind o „lovitură de stat”.
Este adevărat, nu am dat importanţă primelor emisiuni pe care le-am ascultat. Dar când aceste supoziţii au început să fie amintite în mod repetat de diverse persoane, m-am gândit că trebuie să le ascult cu atenţie, scrie Hasan Aksay în Milliyet.
În emisiunea realizată de postul de radio ce aparţine ziarului Komsomolskaia Pravda (acest cotidian nu poate considerat nici de opoziţie şi nici un ziar marginal), un renumit economist, academician, consultant în cadrul Dumei, Mihail Delyagin, susţinea că „în curând puterea de la Kremlin va fi preluată de armată”, luând astfel pulsul ascultătorilor de-a lungul întregii emisiuni.
Un sondaj cu rezultate uimitoare
Mihail Delyagin a realizat o „anchetă privind lovitura de stat” în Rusia. Rezultatul acestui sondaj simplu este următorul:
În timp ce „18% dintre ascultători s-au pronunţat împotriva loviturii de stat, 82% au răspuns pozitiv pentru un astfel de demers”.
Să spunem că un program radio nu are o valoare ştiinţifică şi să trecem peste acest sondaj.
Să privim spre alte exemple.
Un plan în 3 etape
Redactorul şef al Revistei dedicate Relaţiilor Economice Externe, Maksim Fedorenko, susţine că „este pus în aplicare un plan în 3 etape pentru a-l îndepărta de la putere pe Putin”.
1. – „Sancţiunile Occidentului, preţul petrolului şi situaţie generată de coronavirus…”
2. – „Obligarea lui Putin să renunţe la putere şi să fie declarată starea excepţională.”
3. – „Reconstrucţia sistemului din Rusia într-un mod în care să poată fi integrat în pieţele globale.”
Medvedev este Brutus?
Bine, dar cine este/sunt „actorul/actorii acestei lovituri de stat”?
„Oligarhii”, adică „cei mai bogaţi ruşi” şi „funcţionarii cu vederi liberale care se află în funcţii cheie din stat”; Preşedintele Băncii Centrale, Nabiullina, preşedintele Curţii de Conturi, Kudrin, directorul general al Sberbank, Gref, conducătorul companiei de nanotehnologie, Ciubais, fostul premier Medvedev.
Ultimul enumerat, adică fostul premier Medvedev este marea surpriză. „Ce i se întâmplă omului vine de la cel apropiat…”. Considerându-l fidel numai faţă de el, Putin l-a numit pe Medvedev premier şi l-a ajutat să devină preşedinte.
L-a menţinut lângă el considerându-l „al doilea om”. Iar acum este în rolul lui Brutus.
Alinierea
Scopul ar fi „aducerea Moscovei pe aceeaşi linie cu Occidentul”…
Unul dintre cei amintiţi mai sus, Ciubais, declara acum câteva zile în interviul acordat revistei Forbes:
„Criza economică mondială care a început acum nu va semăna cu niciuna dintre crizele recente. Clasa mijlocie se va subţia. Săracii vor fi distruşi…
Această situaţie va genera şi consecinţe politice, vor apărea schimbări revoluţionare.”
Faţă de această situaţie, unul dintre analiştii politici apropiaţi Kremlinului, fost parlamentar, secretarul general al Forumului Rusia-Turcia, Serghei Markov, are o atitudine opusă celor care au adus în actualitate „lovitura de stat”.
După părerea lui Markov, în spatele planurilor privind lovitura de stat „se află forţe care vor să transforme Rusia într-o păpusă a SUA”.
Oare Putin a prevenit tentativa de lovitură de stat sau s-a ascuns într-un refugiu?