Ancheta nu este decât la început, au precizat autorităţile pentru cotidianul american, adăugând că nu există deocamdată suspiciuni că Deutsche Bank ar fi transferat de bani în numele unor clienţi iranieni prin intermediul unor operaţiuni în SUA, după 2008.
Un purtător de cuvânt al băncii, contactat de AFP şi reuters, nu a dorit să comenteze informaţiile. El s-a mulţumit doar a indica faptul că, în 2007, banca a decis ‘să nu se angajeze în noi tranzacţii cu instituţii din ţări precum Iran, Siria, Sudan şi Coreea de Nord’ şi ‘să pună capăt schimburilor existente în măsura în care acest lucru era posibil din punct de vedere legal’.
Ancheta asupra Deutsche Bank se înscrie într-o serie de investigaţii derulate din 2009 asupra unor instituţii financiare, sugerând că acestea au transferat deseori bani pentru bănci şi companii iraniene, profitând de o lacună din SUA, care a luat sfârşit în 2008, notează New York Times.
Conform publicaţiei, procurorii americani s-au ocupat de asemenea de un acord de la 14 august privind plata a 340 de milioane de dolari de către banca londoneză Standard Chartered către statul New York. Acordul amiabil sugerează că autorităţile americane sunt divizate sau nu se coordonează. Înţelegerea descuraja băncile şi autorităţile de reglementare străine să coopereze cu Washingtonul.
Pentru moment, ancheta privind Standard Chartered, bancă suspectată de tranzacţii ilegale în favoarea Iranului, nu a permis totuşi identificarea niciunui transfer de bani destinat teroriştilor, cartelurilor drogurilor, unor persoane sau companii din ţări supuse sancţiunilor.
În cursul ultimilor zece ani, SUA şi aliaţii lor au sporit sancţiunile împotriva băncilor iraniene şi împotriva unor instituţii sau persoane, în încercarea de a determina Teheranul să pună capăt programului de îmbogăţire nucleară.
Republica Islamică este suspectată că vrea să dezvolte arma atomică, sub acoperirea unui program nuclear civil.
Sursa:Agerpres
