Eșecul Agenției de Stat pentru Securitate Națională (DANS) de la Sofia de a vedea numeroasele retrageri de sute și milioane de leva în numerar din conturile regelui jocurilor de noroc, Vasil Bojkov, de la UniCredit BulBank, în ultimii ani, vor completa probabil lista Comisiei Europene privind eșecurile statelor membre. Aceasta a fost publicată în iulie 2019, descriind cazurile concrete, fără a menționa care sunt statele vinovate.

Acolo probabil este descris și cazul notoriu al celei de-a treia bănci letone ca dimensiune, ABLV, care a fost lăsată de Banca Centrală Europeană (BCE) să falimenteze în anul 2018, în urma unui semnal al serviciilor americane că instituția letonă s-a ocupat de spălare de bani din Rusia și fostele republici sovietice. Ulterior, licența ABLV – proprietate a doi bogați bancheri letoni – a fost ridicată, iar banca a dat în judecată BCE la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, potrivit mediapool.bg

Eșecul unui organism național creează un risc pentru întreaga piață unică

“UE nu poate să își permită să aștepte să apară cazuri noi pentru a crea o supraveghere eficientă a luptei împotriva spălării banilor, care să contribuie la buna funcționare a pieței unice și a Uniunii Bancare. O bună monitorizare a luptei împotriva spălării banilor în UE este obligatorie, pentru a se păstra încrederea oamenilor și a comunității internaționale”, arată Comisia.

Comisia Europeană menționează că sistemul împotriva spălării banilor în UE este atât de puternic, cât cel mai slab departament al său, pentru că eșecul unui organism național creează un risc pentru întreaga piață unică.

În Bulgaria, organismul cu competențe pentru prevenirea spălării banilor este Direcția pentru Informații Financiare din cadrul DANS. Legat de dezvăluirile regelui jocurilor de noroc, Vasil Bojkov, acuzat de 18 infracțiuni, s-a dovedit că aceasta nu a știut de numeroasele cazuri în care omul de afaceri a scos în numerar din conturile UniCredit BulBank sute de mii și chiar milioane de leva. Bojkov susține că ulterior a transmis aceste sume ca achiziție premierului Boiko Borisov și ministrului bulgar de finanțe, Vladislav Goranov. Este vorba de suma de 67 de milioane de leva, în ultimii trei ani. Borisov și Goranov neagă că s-ar fi întâmplat așa ceva.

Atribuții privind înghețarea activelor

DANS susține că nu a aflat de retragerea acestor sume, însă aruncă întreaga vină asupra UniCredit BulBank. Aceasta, la rândul său, susține că întotdeauna a respectat cu strictețe legea în acest sens. După cum prevede legea bulgară, orice retragere în numerar de peste 10.000 de leva (circa 5000 de euro-n.trad.) se raportează automat la DANS, prin sistemul informatic, o dată pe lună.

Procuratura specializată a dispus ca DANS să se autoverifice, dar și banca, pentru a se lămuri cum s-a ajuns la această serioasă omisiune. Până în prezent nu avem un răspuns.

Omisiunile serioase din Bulgaria cu privire la combaterea spălării banilor au fost în centrul raportului economic privind Bulgaria pe linia Semestrului european, la începutul anului 2019. Atunci, Comisia europeană a scris că serviciile bulgare de informații acoperă politicieni privind spălarea de bani. Indignat din cauza dezvăluirilor, guvernul bulgar a trimis o dezmințire la Bruxelles, cu argumentul că Comisia Europeană e folosit o statistică greșită, iar ca urmare a acesteia instituția europeană a corectat oficial raportul său. Cu toate acestea, observațiile generale ale Comisiei Europene au rămas.

Intensificarea sistemului de combatere a spălării banilor a fost unul din cele 6 angajamente pe care Bulgaria și le-a asumat pentru a fi admisă în anticamera zonei euro și în Uniunea Bancară a UE, ceea ce așteaptă să se întâmple în iulie anul acesta.

Din cauza serviciilor naționale slabe, cum este DANS, Comisia Europeană speră să crească și calitatea supravegherii, cu organismul european unic. Nu e clar dacă acesta va avea atribuții directe de a interveni în anumite cazuri, ori poate va trimite dispoziții unităților naționale. Dezbaterea acum este dacă viitorul organism va primi atribuții privind înghețarea activelor în anumite state membre. Parte din sistemul de combatere a spălării banilor la nivel de UE va fi și activarea, până la sfârșitul anului 2020, a Centrului European pentru Infracțiuni Economice și Financiare de pe lângă Europol.