Din 1993 a intrat în vigoare legea privind combaterea spălării banilor. Pe baza acesteia, băncile sunt obligate să anunţe Oficiul Federal pentru Supravegherea Finanţelor, atunci când pe anumite conturi apar de-o dată sume mari de bani.
În cel mai recent raport, prezentat la începutul săptămânii (pe 29 octombrie), reprezentanţii Poliţiei federale au insistat asupra unor plăţi efectuate din Italia, Rusia, Ucraina şi Belarus. Anchetele au relevat că nu doar proprietarii de imobile, restaurante sau jocuri de noroc, ci şi tot mai multe persoane private sunt implicate în activităţi de spălare a banilor.

Tranzacţii opace

"Situaţia din Germania favorizează, din păcate, fenomenul spălării banilor", explică Gerhard Schick, care, în calitate de parlamentar ecologist şi membru al Comisiei de Finanţe, s-a ocupat intens de acest subiect. "Se conştientizează prea puţin adevăratele dimensiuni ale acestui fenomen", declară Schick în interviul acordat în exclusivitate pentru Deutsche Welle.

"Tot mai multe tranzacţii comerciale devin intransparente", recunoaşte şi şeful poliţiei federale, Jörg Ziercke. Se impune, aşadar, o intensificare a controalelor. Poziţie pe care o susţin şi specialiştii OECD şi cei ai Comisiei Europene. Ambele instituţii acuză Germania că nu întreprinde îndeajuns pentru a combate spălarea banilor.

Critică de la Bruxelles

Între 50 şi 60 de miliarde de euro, atât se obţine anual din afacerile cu droguri, traficul de arme, şantaje, după cum estimează poliţiştii germani. Şi totuşi, autorităţile nu au reuşit să blocheze nici măcar un procent din această sumă. În sectorul bancar, există instrumentele necesare urmăririi, dar în multe alte domenii ar trebui introduse modalităţi de control din partea statului. Ceea ce însă nu doreşte cu adevărat la nivel politic, după cum se plânge criminalistul Sebastian Fiedler. Comisia Europeană a iniţiat deja procedura de infringement împotriva guvernului federal, considerând că guvernanţii germani nu se implică îndeajuns în combaterea spălării banilor. Argumentul executivului european: tranzacţiile ilegale facilitează finanţarea terorismului. În alte state analizate de Financial Action Task Force din cadrul OECD, numărul infracţiunilor descoperite în domeniul spălării banilor este de 4 până la 20 de ori mai mare faţă de Germania.

Poliţia federală nu are destul personal

Comisia parlamentară pentru finanţe din Bundestag s-a concentrat asupra spălării banilor şi a decis schimbarea unor prevederi din actuala lege. Şi totuşi, "lipseşte o strategie centrală de combatere a fenomenului", reclamă ecologistul Gerhard Schick. "Lipseşte mai ales personalul specializat din cadrul poliţiei, ceea ce reprezintă o reală problemă", mai adaugă parlamentarul.

Un pas important şi binevenit este înfiinţarea unei grupe de specialişti în cadrul poliţiei federale. Aşa numita Financial Intelligence Unit (FIU) a descoperit noi tehnici de ocolire a legii la care recurg evazioniştii. Experţii critică însă lipsa unei delimitări clare a competenţelor între autorităţile de land şi cele federale.

Apar noi metode de înşelăciune

Anchetatorii sunt convinşi că cei care încalcă legea descoperă mereu noi şi rafinate metode pentru a înşela vigilenţa autorităţilor. De exemplu, manipulează jocurile automate pentru a declara câştiguri mai mici. Sau oferă în internet jocuri de noroc interzise. Câştigul anual estimat este de circa 120 de milioane de euro. O metodă la care apelează des infractorii este introducerea în circuit a banilor negri prin procedura de faliment. În plus, nu doar mărfurile sunt tranzacţionate ilegal ci, mai nou, şi serviciile: cum ar fi comerţul cu certificate de emisie de dioxid de carbon.

Anchetatorii se mai confruntă cu o altă problemă: averea ilicită este transferată unor terţi, neimplicaţi direct în procesele pedepsite de lege, pentru a evita confiscarea acesteia. În 2010, organele de anchetă au reuşit să dovedească vinovăţia în doar 150 din 600 de cazuri.

Potrivit unui studiu prezentat de "Reţeaua impozitării echitabile" realizat în 70 de ţări, Germania ocupă o nedorită poziţie în topul centrelor financiare din umbră, situaţia fiind mai gravă decât în Elveţia, Insulele Cayman sau Luxemburg.

Sursa: Deutsche Welle