Emil Nuțiu și Gigi Becali, scutiți de acuzații
Emil Nuțiu, acuzat de DNA de abuz în serviciu, a fost achitat de Tribunalul București. Nuțiu, evaluator la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), fusese acuzat că a supraevaluat un teren din Voluntari cu mai mult de 160%. În acest caz au fost implicați și finanțatorul FCSB, Gigi Becali, și nepotul său, Vasile Geambazi.
Incidentul a avut loc în 2011, când Emil Nuțiu a fost acuzat că a supraestimat valoarea terenului cu mai mult de 148 de milioane de euro. De asemenea, i s-a imputat că i-ar fi asistat pe Gigi Becali și pe nepotul său în obținerea despăgubirilor, conform unei investigații realizate de jurnalistul Ionuț Mureșan de la Libertatea.
Pe lângă Nuțiu, și finanțatorul FCSB-ului, Gigi Becali, și nepotul său au fost scutiți de acuzația de spălare de bani, deoarece „fapta (…) nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.
„La data de 24 iunie 2021, cu privire la infracțiunile reținute în sarcina oamenilor de afaceri menționați, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. b, tez a II-a („fapta (…) nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzuta de lege”) din Codul de Procedura Penală.
Din analiza aspectelor cercetate cu privire la infracțiunile pentru care s-a efectuat urmărirea penală, nu au rezultat probe suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că cei doi oameni de afaceri ar fi dobândit sau folosit despăgubirea supraevaluată fraudulos din dosarul ANRP cu vinovăția prevăzută de lege.
Anterior, la data de 4 noiembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a evaluatorului desemnat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave”, se arată într-un comunicat al procurorilor DNA din luna octombrie a anului 2021.
Emil Nuțiu a fost achitat de Tribunalul București, care a stabilit că acțiunea sa nu se încadrează în definiția vinovăției conform legislației penale
Tribunalul București a explicat că, după modificările aduse de Curtea Constituțională, infracțiunea de abuz în serviciu poate fi reținută doar dacă există o încălcare clară a unei dispoziții legale. În acest caz, tribunalul a constatat că elementele necesare pentru a demonstra infracțiunea de abuz în serviciu nu au fost prezentate în rechizitoriu.
Instanța a subliniat că participația improprie, sub forma instigării, trebuie să fie probată prin realizarea efectivă a unei tentative de infracțiune de către persoana instigată, chiar și în absența pedepsei pentru autorul instigării.
Tribunalul a remarcat că nu s-au prezentat dovezi adecvate care să arate că atribuțiile de serviciu ale autorilor au fost îndeplinite defectuos, cu încălcarea legii, și că acest lucru a produs o pagubă sau o vătămare.
„Urmare a deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională a intervenit o modificare a laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, în sensul că această infracțiune poate fi reținută numai în cazul în care subiectul activ încalcă o dispoziție continuată într-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență. (…) În cazul de față, elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu nu pot fi analizate de către instanță, întrucât infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită de funcționarii determinanți de către inculpat să încalce atribuțiile prevăzute în lege nu a fost descrisă prin rechizitoriu.
Pentru a fi sancționată participația improprie sub forma instigării trebuie să aibă efect și să fie urmată de realizarea de către cel instigat a cel puțin unei tentative incriminate, chiar dacă autorul nu este pedepsit.
Nefiind însă realizată nicio prezentare a faptei presupus a fi săvârșită de autori (membrii Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelo) ce a fi fost îndeplinite în mod defectuos (prin încălcarea legii), instanța se află în situația în care nu poate nici măcar să stabilească elementele participației improprii – determinarea unei alte persoane să săvârșească o infracțiuni.
Toată această analiză ce trebuia efectuată în raport de presupusa faptă a autorilor a fost în mod greșit realizată de procuror în raport de fapta celui ce se presupune că a acționat în calitate de instigator. În concluzie, în absența identificării unei baze factuale care să poată fi încadrată în elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.297 din Codul penal, respectiv identificarea în sarcina autorilor (chiar lipsei de vinovăție), nu a altor participanți (instigatori sau complici), a unor atribuții de serviciu care au fost exercitate în mod defectuos, cu încălcarea legii, care să fi produs o pagubă sau o vătămare intereselor legitime ale unei persoane, nu se poate aprecia că fapta că fapta imputată inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu săvârșite sub forma participației improprii, neputându-se face astfel dovada faptului că este urmată de realizarea de către cel instigat a unei infracțiuni (chiar dacă autorii nu ar fi pedepsiți), astfel că în cauză se va dispune achitarea acestuia”, se arată în decizie.
