Riscul de spălare a banilor capătă amploare pe teritoriul României şi este mai mare decât cel legislativ, a declarat, miercuri, Nicolae Cinteză, director în Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR).

“Îngrijorează un risc despre care v-am spus şi ultima oară şi pe acesta îl văd foarte periculos, şi când spun că este periculos mă bazez pe ceea ce primim din plan extern legat de tranzacţii făcute în România pentru diverşi clienţi externi sau tranzacţii făcute în România cu sume provenite din străinătate. În ciuda avertismentelor pe care le-am făcut în toată perioada asta şi continuăm să le facem, ultima scrisoare a plecat sub semnătura prim-viceguvernatorului pe 20 februarie, capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României.

Frauda este externă, dar prin felul în care s-au aplicat aici normele de cunoaştere a clientelei, s-a favorizat, s-a continuat, un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre. În momentul de faţă la Asociaţia Română a Băncilor am comunicat deja la ultima întâlnire. Serviciul nostru care are sarcină verificări în domeniul prevenirii spălării banilor face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată şi pe care o descriem în scrisoarea de care vă vorbeam emisă pe 20 februarie”, a spus Nicolae Cinteză, la conferinţa “Anul financiar bancar 2020”.

O bancă din România pare “a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani”

El a menţionat că a fost deschisă o acţiune penală de către DIICOT şi că cel puţin una dintre bănci pare “a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani, operaţiunile derulându-se printr-o singură unitate şi existând indicii suficiente ca aceste conturi să fie închise”.

“V-am spus şi vă repet, nu ezitaţi să închideţi conturi atunci când aveţi cea mai mică suspiciune că se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri. E foarte periculos. Şi indicii vă spun, sunt suficiente. Vi le spuneam în adresa respectivă. Şi ceea ce s-a întâmplat la banca aceasta îmi aduce aminte de complicităţile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela, dar nu înţeleg cum vin şi se deschid o sumedenie de conturi.

Vezi că sunt în spate numai cetăţeni din comuna Ghimpaţi din judeţul Giurgiu. Vezi că toate au sediul la aceeaşi adresă, un avocat. Vezi că mulţi dintre ei s-au prezentat la deschiderea contului cu cetăţeni ucraineni sau ruşi în spatele lor şi totuşi continui să deschizi astfel de conturi. Iar sumele acestea veneau de undeva din străinătate. Un SRL din comuna care are acţionar tot pe cineva din comuna Ghimpaţi primeşte sume din străinătate printr-un mecanism pe care nu-l cunoşteam, e adevărat, dar prima operaţiune în contul respectiv e o sumă transferată din străinătate şi acolo fraudată printr-un mecanism pe care îl descriem în scrisoare”, a menţionat Nicolae Cinteză.

El a precizat că, în acest caz, acuzaţia care vine de la firme de avocatură este că băncile nu au aplicat normele de cunoaştere a clientelei şi tranzacţiile s-au făcut prin încălcarea acestor norme, scrie Agerpres.

Riscul legislativ este în scădere

Nicolae Cinteză a declarat că riscul de fraudă este mult mai mare decât cel legislativ, care se menţine în plan secund.

“Riscul legislativ se menţine. Nu cred că la acelaşi nivel la care l-am perceput până prin luna octombrie. Este în scădere, dar tot mai există zvâcniri din astea care îngrijorează mai ales investitorii străini. Nu cred că va trece vreuna din iniţiativele legislative care se tot vehiculează în Parlament sau chiar dacă va trece convingerea mea este că în final Curtea Constituţională nu va confirma iniţiativa celor care sunt în spatele legilor”, a afirmat Nicolae Cinteză.

El a mai spus că influenţa OUG 114 asupra sistemului este “destul de mică”.