Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, este suspectată de sprijinirea unui grup infracțional organizat în cadrul Dosarului Nordis. Ancheta vizează o schemă complexă de înșelăciuni imobiliare, cu un prejudiciu estimat la peste 195 de milioane de euro.
Procurorii DIICOT au efectuat zeci de percheziții în România și Monaco, inclusiv la sediul companiei Nordis și la domiciliile unor persoane-cheie. Printre cei audiați se numără Vladimir Ciorbă, principalul acționar al grupului Nordis, și soția acestuia, Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților.
Ioana Băsescu, audiată de procurorii DIICOT
Luni dimineață, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a fost prezentă la sediul DIICOT pentru a fi audiată într-un dosar de înșelăciuni imobiliare de proporții.
Aceasta este suspectată de sprijinirea unui grup infracțional organizat care ar fi derulat o schemă complexă de fraudă prin intermediul companiei Nordis.
Ancheta vizează tranzacții imobiliare suspecte în care Ioana Băsescu ar fi fost implicată în calitate de notar.
Percheziții de amploare în România și Monaco
În aceeași zi, procurorii au efectuat zeci de percheziții în România și Monaco, inclusiv la domiciliile unor persoane-cheie și la sediul companiei Nordis.
Vladimir Ciorbă, principalul acționar al grupului Nordis, și soția acestuia, Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, se numără printre cei vizați de anchetă.
Potrivit procurorilor, rețeaua investigată este implicată în infracțiuni grave precum înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare, spălare de bani și evaziune fiscală.
Un mecanism infracțional complex, structurat pe trei paliere
Anchetatorii susțin că grupul infracțional era organizat pe trei niveluri și funcționa după un model piramidal. În prima fază, membrii grupului promovau și dezvoltau proiecte imobiliare sub acoperirea unor firme controlate.
Ulterior, aceștia încasau sume semnificative de bani de la cumpărători, în baza unor contracte de vânzare-cumpărare.
În cele din urmă, banii erau deturnați prin diferite metode, inclusiv prin evidențierea unor operațiuni fictive în contabilitate, cu scopul de a evita plata taxelor și impozitelor către stat.
Rolul Ioanei Băsescu în afacerea Nordis
Surse din anchetă susțin că Ioana Băsescu ar fi facilitat anumite tranzacții suspecte în cadrul acestui mecanism, în calitate de notar.
Procurorii suspectează că aceasta ar fi contribuit la întocmirea documentației aferente operațiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare și consultanță juridică.
În acest context, anchetatorii verifică modul în care au fost legalizate anumite contracte și dacă acestea au fost utilizate pentru inducerea în eroare a clienților sau pentru spălarea de bani.
Sume uriașe obținute prin fraudă
Conform datelor prezentate de procurori, în perioada 2019 – 2024, grupul infracțional ar fi încasat peste 957 de milioane de lei (aproximativ 195 de milioane de euro) din promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare și contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente, locuri de parcare și mobilier.
Aceste sume ar fi fost obținute prin inducerea în eroare a clienților și prin manipularea documentației juridice, fără ca proiectele imobiliare să fie finalizate conform promisiunilor făcute cumpărătorilor.
Spălare de bani și fraudă fiscală
Din investigațiile efectuate, procurorii au constatat că banii proveniți din aceste tranzacții suspecte erau supuși unui proces complex de spălare.
Fondurile ilicite erau direcționate prin mai multe companii pentru a ascunde proveniența acestora, iar ulterior erau reinvestite în alte proiecte imobiliare sau utilizate pentru diverse plăți care să le dea o aparență de legalitate.
Totodată, anchetatorii au identificat multiple operațiuni fictive în contabilitatea firmelor controlate de grupul infracțional, realizate cu scopul de a eluda plata taxelor către bugetul de stat.
Rolul persoanelor apropiate liderilor grupului
Investigațiile au scos la iveală că, pe lângă liderii grupului infracțional, și persoane apropiate acestora, fie prin legături de familie, fie prin relații de prietenie, au avut un rol activ în sprijinirea rețelei.
Aceștia au contribuit la facilitarea tranzacțiilor, la întocmirea documentației necesare și la încasarea sumelor provenite din delapidare.
Procurorii suspectează că acești membri ai rețelei au fost implicați și în procesul de spălare a banilor, prin intermediul unor firme controlate de liderii grupului.
